You are now connected to….(part one)

Zilele trecute le povesteam parintilor mei despre importanta vizibilitatii in mediul online.

Intrebarea de care m-am lovit a fost “De ce?”

Ei bine, raspunsul meu nu i-a satisfacut atat de tare incat sa ii conving sa isi faca un cont de Facebook, de exemplu (i’m still working on it). Povestindu-le si despre riscurile unei prezente online prea revelatoare de elemente extrem de personale (locatie, scoala, etc) reticenta lor a crescut. Exista acele informatii total adevarate (sau cel putin eu cred in ele) precum carora tot ceea ce spunem noi in online despre noi (preferinte despre filme/carti/locatii de vizitat/lucruri de facut samd) sunt contorizate undeva si folosite ca instrumente demografice pentru diverse scopuri. Si aceasta tendinta inca este la inceput, cel putin in Ro…. Si eu m-am intrebat cat si cum spun despre mine pe net. Mai ales ca orice scrii, chiar si ceea ce scriu acum va ramane undeva pentru totdeauna aici, oricat de mult m-as chinui eu ca si user si autor de drept- sa le sterg- posturi pe blog, poze pe Facebook samd.

Si atunci…de ce?

Pana la urma, la inceput, internetul era despre crearea unui nick-name si sa intrii pe un chat (eu intram pe chat TVR -nu stiu daca mai exista:) ) apoi pe mIRC, unde fiecare voia sa aiba + (adica voice) si @ (adica op). Aici te protejai, puteai sa fii un_blond_inalt sau o_fata_cool si de fapt sa n-ai nicio legatura cu aceste trasaturi, chiar sa fii opusul. Habar n-avea nimeni ce mananci, unde te duci in vacanta, cu cine dormi si ce carti iti place sa citesti sau la ce film ai fost aseara.

Totul a fost dus mai sus de Yahoo Messenger unde tu aveai puterea de a da accept sau deny, unde iti pui poza ta reala, unde de obicei nu mai esti un_blond_inalt sau o_fata_cool, ci nume.prenume. Aici deja deveneai “tu” -ul cel real si nu alter ego-ul tau. Si de aici, o intreaga poveste…. (soon to come, part 2)